Povestea asta se petrece la Jönköping. Care Jönköping este un oraş aş spune important din partea de sud a Suediei, undeva cam pe la mijlocul distanţei dintre Malmö şi Stockholm.
Comparativ cu alte oraşe suedeze, la Jönköping se vorbeşte destul de mult limba română. Sigur că ăsta e doar parţial meritul celor din România. Majoritatea românofonilor din zonă sunt, de fapt, din Banatul sârbesc, au sosit in Suedia acum 40 de ani şi vorbesc astăzi româneşte de parcă ieri ar fi coborît din avion. Tot ei organizează şi foarte multe petreceri româneşti la clubul pe care îl gestionează şi care există mulţumită sponsorizărilor venite de la nişte companii… sârbeşti din regiune.
Pare pe de-a-ndoaselea? Staţi să vedeţi mai departe!
Acum ceva vreme se făcea că se apropie 1 Decembrie. Aşa că preotul de la parohia din oraş (de altfel, cea mai veche parohie românească din Europa de Nord şi care şi ea a împlinit ieri 40 de ani), şi-a pus în cap să organizeze ceva ca să le dea suedezilor o temă de discuţie… alta decât prostituatele sau cerşetorii români de la Göteborg sau Malmö. Sună foarte idealist, nu-i aşa?
Să ceri bani autorităţilor române e o cauză pe care o pierzi, de obicei, cu 10 minute inainte de a te gândi la ea. Aşa că de unde să îi iei? Câţiva din buzunarul tău, câţiva din buzunarele prietenilor, mai ceri un ajutor de la municipalitate, mai muncesc nişte prieteni fără să vrea plată… totul e să te descurci cumva. Uite-aşa mai cumperi un steag, nişte hărţi, aranjezi cazarea artiştilor şi alte asemenea.
Iar partea cea mai interesantă a fost aceea că evenimentul a ajuns să aibă principali organizatori, pe lângă preotul despre care vorbeam, doi greci căsătoriţi cu românce şi, mai ales, un irakian care şi-a făcut acum 30 de ani doctoratul la Bucureşti. Acesta e acum în comisia de cultură a regiunii şi spune că limba română e cea mai dulce fiindcă are s
