Mulţi prieteni mă sfătuiesc să nu mai atacăm chestiunea suspendării lui Traian Băsescu. Din simplul motiv că îi dăm importanţă.

Şi că o asemenea procedură, aplicată a treia oară, ar putea să-i sperie pe cetăţeni. Şi să creeze în străinătate senzaţia că întreg procesul electoral din România nu are, în realitate, alt scop decât eliminarea lui Băsescu. Întrucât nu sunt de acord cu o asemenea perspectivă, iată revin şi insist asupra tezei celei de a treia suspendări.

Suferinţele cetăţenilor României trebuie să înceteze. Cât mai repede. Acest popor nu mai poate îndura degradarea la care este supus. Şi nici dispreţul la care a fost expus. Şi nici starea de sărăcie în care trăieşte. Sentimentul umilitor că eşti părăsit şi ignorat de către stat, deşi, prin Constituţie, orice guvern are obligaţia de avea grijă de cetăţenii săi. În primul şi în primul rând,

garantându-le convieţuirea.

Dacă această situaţie ar mai continua, fie şi numai un an de zile, oamenii îşi vor pierde până şi ultima brumă de încredere în politicieni, indiferent din ce partid sau coaliţie provin aceştia, şi, nemaiavând încredere în ei, vor respinge şi sistemul parlamentar. Asta înseamnă să ne îndreptăm cu ochii deschişi, şi nu legaţi, direct către o nouă dictatură. Ceea ce ar fi şi mai rău decât răul lăsat în urmă de PDL şi de regimul Traian Băsescu.

Pentru a curma suferinţele românilor, este obligatoriu să punem capăt definitiv acestui regim odios. Şi cum am putea proceda altfel, dacă, aşa cum a declarat în repetate rânduri, Traian Băsescu este decis să ignore votul democratic al cetăţenilor şi, indiferent de scorul USL, să nu accepte un nou guvern Ponta. Este la mintea cocoşului că singura ripostă posibilă, singura soluţie aplicabilă este suspendarea a doua zi sau chiar în aceeaşi zi a lui Traian Băsescu pentru a treia oară, instalarea la Cotroceni a unui preşedinte interim