Prestigiosul premiul literar Goncourt a fost acordat anul acesta în Franţa unui tînǎr romancier de 34 de ani, Jérôme Ferrari, pentru un roman intitulat "Predicǎ despre cǎderea Romei". Acordarea premiului Goncourt ţine de o alchimie foarte specialǎ în peisajul literaturii franceze. Juriul care ia decizia este format din personalitǎţi culturale incontestabile, cum ar fi Bernard Pivot care a fost timp de peste 20 de ani unul dintre cei mai populari animatori de emisiuni culturale televizate. Premiul este întotdeauna astfel decernat încît sǎ recompenseze un talent literar dar şi un roman susceptibil sǎ intereseze marele public. Aspectul comercial al premiului este de fapt enorm, atît pentru autor cît şi pentru editurǎ. Iatǎ de ce juriul nu opteazǎ practic niciodatǎ pentru romane excesiv de sofisticate sau de "avangardǎ". Şi anul acesta juriul a optat pentru un roman care nu va intra în istoria literaturii ca unul excesiv de extravagant, de revoluţionar sau de original prin demersul narativ. "Predicǎ despre cǎderea Romei" este pur şi simplu un roman frumos, bine scris, inteligent prin mesajul sǎu şi uşor de citit. Probabil cǎ va fi unul dintre cadourile cele mai frecvente în acest sfîrşit de an. Iar cele 200 de pagini ale cărţii vor facilita cu siguranţǎ lectura în sensul că nu te intimidează cantitativ. Romanul va fi deci citit de multǎ lume, printre altele şi pentru că poate fi terminat într-o zi, sau eventual în cîteva zile, în metrou, pe traseul dintre casă şi birou. Povestea cǎrţii se înscrie şi ea într-un fel de actualitate "fierbinte" pentru cǎ acţiunea se petrece în Corsica, ori aceastǎ insulǎ francezǎ din Mediterana a devenit în ultimul timp o "problemǎ" naţionalǎ datoritǎ multiplicǎrii reţelelor mafiote şi a numeroaselor asasinate. Pentru a rezuma, putem spune cǎ autorul a imaginat un fel de utopie cu tîlc, un fel de fabulǎ filozoficǎ, el fiind de fapt şi prof