de C. MIERLUŞCĂ
02 decembrie 2012 22:43
0 vizualizari
A-A+ Face parte din fam. Betalacae. Este un arbust spontan care creşte frecvent în zona stejarului şi gorunului, de la câmpie până în zona de deal.
Florile sunt cilindrice, care apar primăvara, înainte de înfrunzire. Cele femeieşti, închise în mugure, apar în februarie-martie. Fructele sunt achene globuloase cu coajă subţire care apar toamna. Fructifare maximă 12-20 de ani. Longevitate - 80-90 ani. Alunele conţin apă, materie grasă, materii azotate, celuloză, cenuşi etc.
Dintre toate fructele, aluna conţine cele mai multe materii grase şi azotate. Mai conţine şi calciu, fosfor, magneziu, potasiu, sulf, clor, sodiu, fier, cupru, vit. A şi B.
Aluna este foarte nutritivă. Are proprietăţi vermifuge. Este foarte uşor digerabilă. Se recomandă la bolnavii de tuberculoză şi diabet. Se consumă ca atare sau măcinate, în amestec cu miere.
Uleiul extras din alune este tenifug. Cu alune se poate trata anemia hemolitică, se indică în cazul pietrei la rinichi. Mugurii se utilizează pentru tratarea hepatitei epidemice, astm bronşic, emfizem pulmonar, silicoză pulmonară. În acest caz se prepară o infuzie din una-două linguriţe muguri la o cană de apă clocotită. Se lasă acoperită 15 minute. Se strecoară. Se beau 2 căni pe zi. Restabileşte ţesutul pulmonar. Mugurii se recoltează toamna, după căderea frunzelor. Se usucă la temperatura camerei ^n strat subţire.
Este o specie meliferă foarte valoroasă, furnizând albinelor primăvară polen. În lunile mai-iunie se asigură mierea de mană. Se înmulţeşte prin seminţe, marcotaj, altoire.. de C. MIERLUŞCĂ
02 decembrie 2012 22:43
0 vizualizari
A-A+ Face parte din fam. Betalacae. Este un arbust spontan care creşte frecvent în zona stejarului şi gorunului, de la câmpie până în zona de deal.
Florile sunt cilin
