Omul care şi-a depăşit epoca - Veceslav Harnaj - a transformat apicultura din România într-o adevărată industrie şi, mai mult, a realizat o asociere între apicultori, de tip privat, în plin comunism.

"Totul s-a făcut cu banii apicultorilor"

La sfârşitul anilor '70, un oaspete străin venit la Combinatul Apicol din Băneasa îl întreba pe Vceslav Harnaj, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România, cum a fost posibil, din ce resurse anume, să se facă un adevărat mastodont industrial. Pentru că aici erau şi fabrica propriu-zisă, în care se obţineau diverse produse pe baza mierii de albine, dar şi institutul de cercetări, plus un liceu cu profil apicol. Toate acestea făcuseră din România, în acele timpuri, cel mai mare exportator de miere de albine din Europa şi al cincilea producător mondial. La această întrebare, profesorul Harnaj a răspuns tranşant - "statul nu a trebuit să-şi desfacă baierele pungii ca să construiască ce e aici. Totul s-a făcut cu banii apicultorilor din România, a zecilor de mii de oameni care fac parte din asociaţia noastră". Era cu siguranţă o mare surpriză, la momentul respectiv, să constaţi că în ţara asta se construise ceva care nu se încadra deloc în "măreţele" realizări ale "epocii de aur", şi mai ales nu se desăvârşise la "indicaţiile preţioase" ale "mult iubitului şi stimatului"...

Un sistem privat într-o ţară comunistă

Să construieşti o adevărată industrie care să aibă la bază minuscula albină pare incredibil. Despre cel care a fost profesorul Veceslav Harnaj nu se prea cunoaşte în România. "Ştim mai mult noi, apicultorii", spune preşedintele de azi al asociaţiei, Ioan Fetea. Aşa exclamă şi directorul ştiinţific al Institutului de Cercetare pentru Apicultură, Adrian Siceanu. Poate că la fel de surprinzător e că, după 1990, când multe fabrici şi combinate s-au distrus în România, sistemul conceput de