O călătorie virtuală care să vă ajute să o pregătiţi pe cea reală. Începem cu un sat superb, dintr-o zonă celebră în toată lumea: Gordes, vedeta Luberonului

Dacă mi-ar fi spus cineva acum doi ani că nu voi mai lucra multe ore pe zi şi că voi locui în Provence, aş fi râs. Şi probabil că apoi m-ar fi apucat plânsul ştiind că aşa ceva e imposibil. Plus că nici nu visam eu la Provence. Nici măcar la un concediu pe acolo, darămite la o vacanţă prelungită. Nu ştiu de ce, nu prea mă tenta. Habar nu aveam ce pierd. Imposibilul s-a produs şi am ajuns în regiunea scăldată de soare, plină de lavandă, de lanuri de vie, de sate medievale cocoţate pe stânci. Norocoşi sunt oamenii care stau aici, şi da, şi eu mă consider norocoasă că am putut să văd Provence cum nu mi-aş fi imaginat vreodată. Vă invit aşadar în cinci locuri de vis, nu în toate odată, ci pe rând,timp de cinci săptămâni. Şi m-am gândit să încep cu un sat care mie îmi place foarte mult, dintr-o regiune vestită în toată lumea: Gordes. Gordes e vedeta Luberonului. Toate satele din regiune sunt frumoase, unele chiar extraordinar de frumoase, dar Gordes parcă are ceva special. Pentru inceput locaţia. Urcat pe stâncă, construit în scări, îţi atrage atenţia garantat. Noi am fost de câteva ori pe acolo şi de fiecare data ne-am oprit în parcarea de la intrare să admiram priveliştea. Dacă aţi văzut A Good Year s-ar putea să vi se pară cunoscută imaginea. Era "aeroportul" pe care a aterizat Russel Crowe. Nu, Gordes nu are aeroport, nici nu ar avea cum, probabil că aeroportul Charles de Gaulle pare capitală pe lângă mica aşezare de pe deal. S-a jucat Ridley Scott pe calculator şi avionul a aterizat, în lumina lăptoasă de Provence, lângă un sat de poveste. Cu excepţia locatiei, Gordes e un sat simplu. O frumuseţe austeră, şlefuită în piatră. Casele din piatră se înghesuie pe străduţelt înguste, tot din piatră, şi unel