Fosta Școală Evreiască a ajuns adăpost al oamenilor străzii, apoi a fost dărâmată cărămidă cu cărămidă. Acum, imaginea fostei clădiri-monument este păstrată doar în “memoria” Google. Terenul fostei școli a devenit depozit ad-hoc de deșeuri.

Înaintea celui de-al doilea război mondial, prezența evreilor în Roman era vizibilă. Evreii aproape dețineau monopol asupra activității comerciale și a celei meșteșugărești, mai ales asupra producției considerate “de lux”. Toată Strada Mare din Roman era ocupată de prăvăliile lor, unde vindeau mai ales stofe și produse de băcănie. Magazine renumite precum cele deținute de Kessler și Pinsler sau restaurantul lui Hascal sunt acum doar imagini rămase în amintirile romașcanilor. La fel sunt fabrica de ulei a lui Grünberg, moara lui Rohrich sau fabrica de dulciuri a lui Ghelber, dar și fabrica de porțelanuri a lui Blecher. Unul dintre monumentele evreiești din Roman – fosta Școală nr. 4, de pe strada Miron Costin, cunoscută drept “Școala Evreiască” – a fost apreciat doar de Google, nu și de cei care l-ar fi putut păstra intact până în zilele noastre.

În anul 2004, când Școala Evreiască se afla deja în paragină, foști chiriași ai internatului Liceului nr. 3 au încercat să își găsească un loc în care să-și ducă viața chinuită a omului fără locuință și fără bani. Câteva familii sărace și-au găsit drept locuință fostul sediu al școlii, reușind, în timp, să-l transforme într-un mic “hotel”, dar fără curent electric sau încălzire. Apoi, administrația locală i-a mutat pe “chiriași” în Satul Olimpic, iar clădirea a devenit pradă pentru hoții de materiale de construcții. În anul 2011, proprietarul terenului pe care a fost ridicată Școala Evreiască a decis să elibereze complet zona, iar clădirea a devenit doar o amintire, ultimele ei ziduri fiind dărâmate cărămidă cu cărămidă. Angelica și Emil Dămoc, reprezentanții unei firm