Angajaţii români sunt printre cei mai înghesuiţi din UE, spaţiul de lucru de care dispune o persoană fiind cu 20% mai mic faţă de media europeană. Specialiştii avertizează că aglomeraţia la birou pune în pericol sănătatea.
În ultima perioadă, afectată grav de criza economică, numeroase companii au fost nevoite să reducă suprafeţele închiriate pentru a reduce astfel costurile. În România, spaţiul de lucru alocat unui angajat are, în medie, 11 metri pătraţi, ceea ce ne situează din acest punct de vedere sub majoritatea ţărilor europene.
De fapt, potrivit raportului Global Occupancy Cost Offices, realizat anul acesta de compania de consultanţă imobiliară DTZ Echinox, doar salariaţii ruşi şi britanici au la dispoziţie un spaţiu de lucru mai mic decât cel al unui angajat bucureştean.
Cei 11 metri pătraţi reprezintă, însă, media, aşa cum a fost ea calculată de DTZ pe baza datelor puse la dispoziţie de către companii. În realitate, în multe cazuri, angajaţii care lucrează la birou nu dispun nici măcar de o arie de lucru de 3 metri pătraţi. Ca o paralelă, Comisia Europeană Împotriva Torturii recomandă un spaţiu de minim 4,5 metri pătraţi pentru un deţinut. În privinţa spaţiului de lucru, însă, legislaţia românească actuală lasă această decizie la latitudinea angajatorului.
Problema spaţiului minim este cât se poate de serioasă. Specialiştii afirmă că aglomeraţia la locul de muncă poate pune în pericol sănătatea fizică şi psihică a angajatului.
Lipsa intimităţii duce la paranoia
„Firma la care lucrez a luat luna trecută decizia să ne mute într-un spaţiu mai mic, pentru a economisi bani de chirie. Motiv pentru care distanţa dintre mine şi colegii mei nu este mai mare de un metru. Ştiu de fiecare dată când un coleg mănâncă usturoi sau ceapă, ştiu cu cine vorbeşte fiecare… Cred că până şi deţinuţii au dreptul la un spaţiu mai
