Alegerile prezidenţiale din anul 2009. Turul doi de scrutin. Traian Băsescu îl acuză pe contracandidatul său Mircea Geoană de faptul că este omul ruşilor. Cu 90 de ani în urmă, aceeaşi acuzaţie o lansa în campanie electorală generalul Averescu la adresa rivalului său politic, Ion I. C. Brătianu. Singura diferenţă era numele duşmanului: Germania în loc de Rusia.

În două episoade, adevarul.ro vă va prezenta culisele, sistemul şi scandalurile care au marcat viaţa electorală din România interbelică. Am ales să prezentăm şi să disecăm două perioade istorice care prin analogie se aseamănă destul de mult cu ceea ce s-a petrecut în România de după anii 1990. În primul episod vom analiza primele alegeri electorale din România Mare. În cel de-al doilea, de mâine, vom trata alegerile din perioada Marii Crize economice 1928-1933. Vom regăsi în perioada interbelică aproape aceleaşi scandaluri electorale care umpleau paginile ziarelor de atunci, aşa cum astăzi acaparează aproape tot spaţiul de emisie al televiziunilor de ştiri: acuzaţii incredibile de trădare a interesului naţional, învinuiri de fraudare a scrutinului, vot multiplu, mită electorală, bătăi electorale, implicarea diverselor instituţii de forţă ale statului în fraudarea alegerilor etc. Primul Război Mondial a schimbat profund România. Experienţa traumatizantă a războiului a produs modificări radicale în conştiinţa românilor. Aşteptările românilor faţă de clasa politică erau acum mult mai mari, acestora adăugânduli-se şi promisiunile făcute de rege, tăranilor în anii războiului: împroprietărire, vot universal, ajutoare pentru reconstrucţie etc. Sfârşitul războiului avea să aducă şi modificarea sistemului politic. Până în 1918, scena politică era marcată de două mari partide politice: Partidul Naţional-Liberal şi Partidul Conservator.

Prin rotativa guvernamentală impusă de Regele Carol I, cele două forma