Fortul 13 de la Jilava – una din cele mai tranzitate închisori politice din România, ar putea deveni muzeu. După un dialog fără efect cu autorităţile şi mai multe iniţiative eşuate, Institutul Naţional al Patrimoniului şi Administraţia Naţională a Penitenciarelor au semnat un protocol de colaborare care prevede transformarea fostei puşcării în memorial.
E o promisiune care a mai fost făcută şi de alţi politicieni, în diverse campanii electorale.
Iniţiativa transformării Fortului 13 în Memorialul Jilava e foarte veche şi aparţine Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici, în colaborare cu Fundaţia Memoria. Protocolul pentru acest proiectul a fost semnat abia luna trecută şi a fost prezentat ieri de Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional – fără un termen de realizare, însă, şi fără identificarea costurilor şi sursei de finanţare.
Potrivit lui Cristian Petcu, directorul Institutului Naţional al Patrimoniului, protocolul atestă totuşi angajamentul Ministerului Culturii de a finanţa şi elabora tema, studiul de fezabilitate şi proiectul memorialului. De cealaltă parte, Administraţia Naţională a Penitenciarelor se angajează să conserve şi să protejeze Fortul 13 de la Jilava.
Fost depozit de muniţii pe vremea lui Carol I, apoi închisoare politică, Fortul 13 e acum o ruină. Celulele au devenit loc de pelerinaj pentru puţinii deţinuţi politici din perioada comunistă şi pot fi vizitate graţie bunăvoinţei gardienilor de la închisoarea Jilava.
Închisoare de tranzit, prin Fortul 13 au trecut cam toţi deţinuţii politici din România. În momentul în care se făceau transferuri dintr-o închisoare în alta, uneori între procese, alteori chiar între anchete, deţinuţii ajungeau aici. Puteau să stea de la câteva ore, la câteva luni. Probabil cu excepţii de numărat pe degete, toţi cei încarceraţi pentru motive politice în perioada 1948-1964, au trecut
