Jurnalistul Ion Cristoiu-Foto:evz.ro Ca intelectual care se ocupă şi cu lucruri mai serioase decît scrisul zilnic la gazetă şi apariţiile (tot zilnice) la televizor, am susţinut – şi nu o dată – că exigenţele jurnalistice te împing deseori la simplificare acolo unde sunt nuanţe şi la căutarea cu orice preţ a interesantului acolo unde e adevăr, adevăr pur și simplu.

De această realitate ţine şi tentaţia de a da un titlul atrăgător unui text, deşi simţi că nu e cel mai potrivit pentru a acoperi conţinutul.

Aşa mi s-a întîmplat cu articolul din numărul de ieri despre declaraţiile naţionalist -comuniste ale lui Victor Ponta. De dragul interesantului, l-am intitulat Micul Ceauşescu de la Victoria scoate limba la Europa.

Declaraţiile antieuropene ale premierului în exerciţiu, pretendent la desemnarea drept premier şi după alegeri, au primit astfel semnificația minimalizatoare a unei aiureli infantile, ceva în genul mîncatului de Cîh! de către un copil lăsat nesupravegheat.

În realitate, declaraţiile lui Victor Ponta n-au fost una dintre vrutele şi nevrutele spuse de un politician care, de atîtea apariţii la televizor, a ajuns să nu mai ştie ce-a declarat cu un minut în urmă.

Folosind paranghelia numită Ziua Porţilor deschise - prilej pentru Victor Ponta de a ne arăta că are o familie în stilul preşedinţilor americani - pretendentul la desemnarea ca premier al viitorului guvern, a zis:

„Sunt convins că putem să avem o ţară mai puternică, o ţară de care să fim mîndri. Cred că am stat destul cu capul plecat, cred că trebuie să ridicăm capul, să fim mai mîndri de ţara noastră. Cred că ne-am învăţat în aceşti ultimi ani să nu ne cerem în nici un fel de drept, să stăm cuminţi, să stăm în genunchi, că nu muncim, că suntem răi şi vine cineva din afară care tot timpul ne scoate la tablă şi ne ceartă. Ori asta nu a venit din afară, asta