Luna octombrie a anului 2008 a fost momentul în care efectele crizei economice de peste Ocean au început să se resimtă şi în economia României şi implicit în cea clujeană. În această perioadă au apărut primele concedieri colective, iar leul a început să piardă tot mai mult teren în raport cu principalele valute.

Instalarea crizei în anii următori a avut efecte puternice asupra dinamicii activităţii bancare şi implicit asupra evoluţiei creditelor curente şi mai ales a celor restante. Astfel, în ultimii patru ani creditarea practic a îngheţat, în paralel cu fiind înregistrată o creştere exponenţială a restanţelor la împrumuturile bancare.

„Blocajul economico-financiar a determinat o reducere a cererii reale de credite. Pe de altă parte, acelaşi blocaj a determinat o prudenţă mai ridicată a băncilor în cazul acordării de împrumuturi”, explică analistul economic Andrei Rădulescu.

La Cluj, valoare creditelor curente în lei a coborât de la 3,098 de miliarde de lei în octombrie 2008, la 2,841 de miliarde în octombrie 2012. La creditele în valută, declinul a fost de la 1,577 miliarde de euro în urmă cu patru ani, la 1,333 de miliarde în luna octombrie a acestui an.

În schimb, dinamica împrumuturilor restante este îngrijorătoare, deoarece valoarea datoriilor nereturnate de clujeni instituţiilor bancare a crescut de mai mult de 17 ori, de la 86,79 milioane de lei la sfârşitul primelor 10 luni din 2008, la 1,5 miliarde de lei în octombrie 2012.

„Evoluţia se explică prin prisma faptului că marea majoritate a creditului neguvernamental acordat în România a fost în valută. În momentul în care leul a început să se deprecieze, o mare parte dintre cei împrumutaţi nu au mai avut aceeaşi putere de a rambursa creditele contractate. Pe de altă parte a venit şi contracţia economică, respectiv recesiunea, care a însemnat pierderea de locuri de muncă şi declinul pro