Este vorba despre presedintele Institutului Cultural Roman (ICR), profesorul universitar Andrei Marga, care reuseste sa impleteasca intr-un mod fericit experienta de cadru didactic unversitar, cu cea de fost sef al diplomatiei romane, dar si cu cea de mananger foarte activ.
Dupa experienta ultimilor ani, cand am constatat ca sefii unor institutii nu numai ca nu au adus nimic nou departamentelor sau ministerelor pe care le-au condus, dar au mai si lasat pagube insemnate pentru care, cei care i-au inlocuit, au trebuit sa gaseasca solutii, evitandu-se astfel intrarea Romaniei in faliment, asa cum s-a intamplat de curand in Grecia. In afara de faptul ca poate s-au infruptat, din banul public, nu au reusit nici macar sa fie buni manageri, ceea ce-a condus la pierderi mult mai mari decat furturile in sine.
Un cu totul altfel de manager se pare ca este profesorul universitar Andrei Marga, care de cand a preluat conducerea ICR a schimbat aproape in totalitate managementul institutului, institutie despre care, dupa cum bine stim, este, impreuna cu MAE, unul dintre pilonii politicii externe a Romaniei.
Promovarile au inceput sa se faca doar pe baza de examene, iar un mare numar de filiale ale ICR sunt pe cale sa se deschida la Moscova, Beijing, Alexandria, Munchen, Nurmeberg, Montreal, Kiev, Cernauti, Belgrad sau Atena.
In conditiile in care bugetul ICR a fost drastic redus, este cu adevarat demna de apreciat insistenta si perseverenta profesorului Andrei Marga, care se ambitioneaza sa nu se dea batut si continua sa caute solutii, sa atraga colaborari, in plina criza, adica atunci cand alti conducatori din administratia centrala de stat viseaza, in cel mai bun caz, la cum sa mentina structurile existente, fara a mai lua in calcul eventuale dezvoltari si extinderi.
In acest context, declaratia recenta a profesorului Marga, facuta cu ocazia unu
