Preşedintele executiv al UDMR Bihor, Szabo Odon, a prezentat marţi, într-o conferinţă de presă, rezultatele unei anchete sociologice pe care a început-o încă din luna octombrie, când a sondat populaţia maghiară din zona Săcueni, cea unde candidează pentru un loc în Camera Deputaţilor.

Investigaţia a constat în redactarea a zece chestionare pe tot atâtea teme (cultură, învăţământ, culte, administraţie publică, sport, tineret, economie, agricultură, sănătate şi probleme sociale), expediate prin poştă către 8.000 de persoane (din care i-au răspuns circa 14%, adică 600 de oameni), plus participarea la cinci consultări populare susţinute în localităţile Sălard, Tămăşeu, Borş, Săcueni şi Diosig.

"Atât în răspunsurile primite prin poştă, cât şi la consultări am primit idei foarte bune pe care le pot transforma în proiecte legislative", a declarat Szabo Odon, după care a prezentat câteva din rezultatele "anchetei".

Politica, pe locul 1

Potrivit prezentării liderului UDMR, la întrebarea în ce domeniu consideră oamenii că s-ar putea realiza cel mai uşor, cei mai mulţi au răspuns că în politică (20%), în activităţile ecleziastice (adică devenind preoţi - 11%), în sănătate (activând ca medici, asistente etc - 10%, dar şi în poliţie şi în armată - tot 10%, pe când doar 5% au spus că s-ar putea realiza profesional dacă ar munci în educaţie).

Cel mai greu de îndeplinit obiectiv ar fi, conform sondajului, cel de a avea un loc de muncă şi o locuinţă, de a călători în străinătate şi de a avea o afacere proprie. Pentru educatorii din mediul rural, cele mai mari probleme sunt lipsa disciplinei, a manualelor şi a condiţiilor locative, lipsa de apreciere din partea comunităţii şi de motivare din partea statului.

În ce priveşte cele trei cauze principale ale înapoierii din mediul rural, respondenţii la chestionarele lui Szabo au afirmat că acestea sunt li