Albania a fost ultima ţară din Balcani care şi-a declarat independenţa faţă de Imperiul Otoman (1912). La fondarea statului albanez, mulţi - în special kosovarii - au rămas pe dinafară. Încă de pe atunci s-a născut ideea unirii "tuturor albanezilor într-un singur stat".
În Kosovo, visul reunificării cu Albania a renăscut în 2008. Mişcarea naţionalistă "Vetëvendosja" (Autodeterminare) este a treia putere în parlamentul kosovar. "Unirea este un drept incontestabil al albanezilor, întrucât au fost separaţi în mod nedrept", argumentează Glauk Konufca, figură de vază a formaţiunii "Vetëvendosja". Partidul avansează ideea unui referendum privind reunificarea celor două părţi. Până acum, propunerea nu a reuşit să treacă prin parlament.
În orice caz, mişcarea naţionalistă "Vetëvendosja" nu este singura formaţiune cu asemenea planuri. Alianţa roşu-negru, "Aleanca Kuq e Zi“, înfiinţată în Albania în vara anului 2012, urmăreşte acelaşi scop. Acestora li se alătură numeroase mişcări şi grupuri albaneze din statele învecinate Macedonia, Muntenegru şi sudul Serbiei.
Fondarea statului albanez
În urmă cu un secol, când părţile victorioase ale primului război din Balcani, cu precădere Serbia, Bulgaria, Grecia şi Muntenegru, au început împărţirea teritoriilor recucerite de la Imperiul Otoman, în oraşul-port Vlora, albanezii îşi proclamau independenţa statului (28 noiembrie 1912). A fost o decizie conjuncturală, explică istoricul Oliver Schmitt. "Declaraţia de independenţă nu a fost vreun rezultat al planurilor mişcării naţionale albaneze", scrie Deutsche Welle.
Eliminarea dominaţiei otomane şi faptul că trupele din Serbia, Munetengru şi Grecia au înaintat rapid în teritoriile populate de albanezi au stârnit îngrijorarea marilor puteri, "în special a monarhiei austro-ungare şi a Italiei", adaugă Schmitt. Acestea se te