Miniştrii de Externe ai NATO se reunesc marţi şi miercuri pentru reuniunea lor de iarnă, la Bruxelles, unde ei ar putea aproba trimiterea rachetelor Patriot, pentru protejarea frontierei turco-siriene.
Corespondenta RFI la Bruxelles, Mihaela Gherghişan
Turcia a cerut-o în urmă cu zece zile, iar SUA insistă pentru ca aliaţii să aprobe blindarea frontierei turco-siriene, în cazul unui atac pe care Turcia îl crede probabil.
Aflată luni la Praga şi aşteptată marţi la Bruxelles, Hillary Clinton, secretarul american de Stat forţa mâna aliaţilor printr-o simplă frază: "Speram că NATO va fi în măsură să aducă un răspuns pozitiv".
Turcia doreşte să-şi amelioreze apărarea aeriană, prin poziţionarea acestei rachete lângă vecinul sirian. Este pentru a doua oară în acest an când Ankara cere protecţia NATO, sub articolul 4 al Alianţei.
Pentru unii analişti, departe de a fi o necesitate reală, cererea Turciei este simbolică, pentru a arăta Siriei că Ankara este sprijinită de aliaţi. Iar aliaţii i-au răspuns deja că vor putea accepta această cerere, doar dacă ea serveşte scopurilor apărării şi nu atacului. La fel, NATO nu va susţine instaurarea unei zone de interdicţie de zbor.
Dacă cererea Turciei va fi aprobată acum, rachetele Patriot vor proveni din Germania sau Olanda şi vor rămâne sub control NATO. Transportul efectiv, care se va face pe mare şi amplasarea rachetelor vor lua apoi câteva săptămâni.
Rusia, care susţine încă regimul de la Damasc, se opune acestei idei. Miniştrii de Externe ai NATO îl întâlnesc tot acum şi pe omologul lor rus, Serghei Lavrov, care vine la Bruxelles, după vizita de la Ankara. Acolo, preşedintele Vladimir Putin a afirmat că sporirea arsenalului la frontiera Turciei cu Siria n-ar face decât să exacerbeze tensiunile turco-siriene. Bruxelles, Mihaela Gherghişan, despre reuniunea miniştrilor de Externe ai N
