Statul trebuie să-şi păstreze rolul de asistent social în domeniul sănătăţii, iar dezvoltarea investiţiilor de stat şi private aşteaptă deciziile politice pentru a-şi putea trasa bugetele viitoare, sunt concluziile Health Forum 2012.

Evenimentul, organizat de Medien Conferences cu sprijinul InfoSănătate, în parteneriat cu Astra Asigurări, Nicomed şi Hiperdia, a luat pulsul sistemului naţional de sănătate, investiţiilor, bugetului alocat şi efectelor noilor reglementări şi fiscalităţii asupra actului medical. În cadrul evenimentului a fost lansat Ghidul Naţional al Clinicilor şi Spitalelor, care recomandă 663 de clinici şi instituţii spitaliceşti din ţară - un produs Medien Holding realizat în parteneriat cu InfoSănătate, Hiperdia şi Clinicco.

„Finanţarea sistemului de sănătate e o decizie politică, (după alegeri) vom vedea exact bugetul alocat," spune Florin Lăzăroiu, ŞEF Serviciu Farmaceutic, Dispozitive şi Clawback, Casa Naţională de Sănătate. „Taxele, din punct de vedere personal, sunt destul de mari: nu e o soluţie creşterea lor", adaugă Lăzăroiu.

„Subfinanţarea este principala problemă a sistemului, iar problema în primul rând este recunoaşterea acestui lucru la nivel de autoritate," spune Sorin Popescu, Lider al grupului de Comunicare, Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM).

„Chiar dacă România are alocat 4% din PIB pentru sănătate, este insuficient. Un studiu OECD relevă că deşi economiile ţărilor au crescut din anii 60, bugetul alocat a crescut de la 4% la o medie de 9% în ţările OECD, în prezent. Sănătatea e victima eficienţei sale: cu cât e mai bună, cu atât produce probleme mai mari bugetului. Însă una e să ai o speranţă de viaţă medie de 70 de ani, ca în România, şi alta e să ai cu 10 ani mai mult, ca în alte ţări UE", susţine Popescu.

Soluţia stă în realizarea unui sistem fiscal predictibil ş