Dacă tot încheie încă un acord cu FMI, autorităţile ar putea să-şi asume ca angajament şi un program multianual de alocare a resurselor bugetare necesare cofinanţării fondurilor europene pe care România intenţionează să le atragă până în 2015, afirmă Marius Radu, coordonatorul departamentului fonduri UE din UniCredit Ţiriac Bank.
"În acest moment nu este publică vreo planificare multianuală a resurselor pe care statul le va aloca pentru cofinanţare. Dacă aceasta există fie nu se respectă, fie nu este realistă după cum arată lucrurile în prezent. O asemenea programare ar putea fi introdusă prin acordul cu FMI cu atât mai mult cu cât urmează un efort mare pentru buget dacă vrem să absorbim încă 15 miliarde de euro din alocarea disponibilă până în 2015. De-abia acum începe greul şi ar fi bine ca bugetul să aibă un tampon dedicat de 1-2 miliarde de euro", consideră Radu.
El estimează că România va ajunge la o absorbţie puternică de-abia în 2014-2015 când se vor vedea finanţările pe proiecte mari de infrastructură.
În opinia sa, Ministerul Afacerilor Europene nu a reuşit să împingă lucrurile din cauza lipsei de autoritate în relaţia cu autorităţile de management.
Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro
Dacă tot încheie încă un acord cu FMI, autorităţile ar putea să-şi asume ca angajament şi un program multianual de alocare a resurselor bugetare necesare cofinanţării fondurilor europene pe care România intenţionează să le atragă până în 2015, afirmă Marius Radu, coordonatorul departamentului fonduri UE din UniCredit Ţiriac Bank.
"În acest moment nu este publică vreo planificare multianuală a resurselor pe care statul le va aloca pentru cofinanţare. Dacă aceasta există fie nu se respectă, fie nu este realistă după cum arată lucrurile în prezent. O asemenea programare ar putea fi introdusă prin acordul cu FMI cu
