În urmă cu un an ideea unui eurogeddon fascina şi înspăimânta lumea financiară. Bancherii, mulţi din cele mai mari centre financiare europene, Londra şi Frankfurt, îşi făceau planuri în anticiparea ieşirii Greciei din zona euro până la sfârşitul acestui an. La Banca Angliei, mulţi oficiali au fost convinşi că zona euro se va destrăma până în Crăciunul trecut şi continuă să fie sceptici. Publicul a fost bombardat constant cu "profeţii" economice apocaliptice, venite chiar din partea unor economişti reputaţi, precum Nouriel Roubini, care în ianuarie profeţea că statul elen va părăsi uniunea monetară în nu mai mult de 12 luni, urmată de Portugalia. Euro însă a rezistat, şi este mai puternic decât dolarul, iar Grecia urmează în continuare calea reformelor, încurajată de determinarea liderilor europeni de a păstra unitatea zonei euro. Dacă nu de profeţii, atunci de ce ar trebui să ne temem în realitate?
Costurile de finanţare ale Spaniei şi Italiei, unele dintre cele mai mari economii din zona euro, sunt la cele mai reduse niveluri de după mijlocul anului trecut, iar Irlanda îşi deschide din nou cale spre pieţele de finanţare internaţionale, la care va avea acces deplin probabil de anul viitor, scrie The Wall Street Journal. De asemenea, printr-o serie de ajustări aduse celui de-al doilea program de bailout, liderii zonei euro au evitat ieşirea Greciei din uniunea monetară cel puţin pe termen scurt. Totodată, investitorii, încurajaţi de strategia anticriză a zonei euro, care presupune alimentarea pieţelor cu sume uriaşe, par să aibă din nou încredere în uniunea monetară şi achiziţionează datorii ale ţărilor periferice.
"Grexitul" nu mai este la modă
Dacă anul trecut cei care se împotriveau "credinţei" în apocalipsa euro erau rapid catalogaţi ca eurofili naivi, acum este greu de găsit un bancher sau oficial care să fie convins că zona euro s
