Valoarea sumelor trimise în ţară de către conaţionalii noştri care muncesc în străinătate este de aşteptat să o depăşească, pentru al treilea an consecutiv, pe cea a investiţiilor străine directe (ISD). Banca Mondială estimează că remiterile către ţara noastră vor ajunge, în acest an, la 3,53 miliarde dolari (2,72 miliarde euro). În acelaşi timp, ISD-urile înregistrate în primele nouă luni ale anului au depăşit cu puţin 1,1 miliarde euro, potrivit datelor Băncii Naţionale a României (BNR).

Fondurile europene, care reprezintă cea de a treia sursă de finanţare non-credit a economiei ţării noastre, au ajuns, după zece luni, la 1,87 miliarde euro, rata de absorbţie fiind de 9,72%.

În aceste condiţii, probabilitatea ca sumele intrate sub formă de inves-tiţii sau fonduri structurale şi de coeziune să depăşească, în acest an, remiterile este destul de redusă, ceea ce face ca românii aflaţi peste hotare şi care trimit bani în ţară să reprezinte principalii finanţatori ai economiei noastre, care nu solicită returnarea fondurilor oferite.

Investiţiile străine directe în ţara noastră se poziţionau cu cel puţin un miliard deasupra remiterilor, în ultimii ani de dinainte de criza financiară din perioada 2008-2009. Astfel, în 2005, ISD-urile depăşeau 5,2 miliarde euro, în timp ce sumele trimise în ţară erau de aproape 4 miliarde de euro. Diferenţa a crescut, în anul următor, investiţiile fiind aproape duble faţă de remiteri (9 miliarde euro, comparativ cu 5 miliarde euro). În 2007, fluxul de ISD-uri s-a diminuat la 7,2 miliarde euro, în timp ce remiterile au continuat să crească, până la 5,8 miliarde euro.

În anul 2008, când investiţiile străine care au intrat în ţara noastră au atins nivelul maxim, de 9,5 miliarde euro, o evoluţie similară au avut şi sumele trimise în ţară, care au ajuns la 6,7 miliarde euro.

Prăbuşirea investiţiilor, din anul următo