Mai mult decat in orice alta perioada a vietii, traumele lasa urme adanci in copilarie, putand aduce schimbari chiar la nivelul ADN-ului.
Mai ales in cazul copiilor predispusi genetic la depresie si anxietate, traumele pot mari aceasta vulnerabilitate, facand ca organismul sa aiba dificultati in a gestiona stresul. Rezultatul: aparitia depresiei, a stresului post-traumatic, afectiuni inrudite cu anxietatea pe intreg parcursul vietii. Descoperirea este o premiera, ea apartinand oamenilor de stiinta de la Institutul de Psihiatrie Max Planck din Munchen.
Gena cel mai des afectata de traume este FKBP5, aceasta fiind cauza instalarii diferitelor afectiuni, relateaza ScienceDaily.
Multe dintre boli apar pe fondul interactiunii dintre gene si influentele din afara. Evenimentele traumatice, mai ales in copilarie, constituie un factor de risc major in bolile psihice. E drept insa ca o contributie are si bagajul genetic, predispozitia purtata de ADN. Se pare ca daca vor aparea sau nu boli in urma abuzului, traumelor, depinde de anumite variante ale genelei FKPB5.
In urma analizarii unor mostre de ADN provenind de la copii si adulti ce trecusera prin traume, s-a descoperit ca subiectii care ajunsesera sa sufere de boli psihice erau cei care suferisera in copilarie. Pe fondul stresului extrem si a abundentei de hormoni ai stresului au loc schimbari la nivelul genei mai sus mentionate, bineinteles daca si predispozitia genetica este prezenta. In cazul in care acesti factori exista, schimbarile la nivelul ADN-ului sunt permanente.
Descoperirea de fata este pretioasa pentru ca poate duce la schimbari in tratament si, implicit, la o mai mare eficacitate a acestuia.
Mai mult decat in orice alta perioada a vietii, traumele lasa urme adanci in copilarie, putand aduce schimbari chiar la nivelul ADN-ului.
