În după amiaza de 13 iulie 2012 cam o mie de oameni s-au adunat la Podul Vulturilor, o intersecție aglomerată din capitala Bulgariei, blocând traficul.

“Ne cerem scuze pentru neplăceri, dar încercăm să salvăm ce a mai rămas din Bulgaria” se putea citi pe una din pancartele demonstranților. Un grup de tineri, bărbați și femei, ședeau pe carosabil, în timp ce alții cântau, dansau sau mergeau pe biciclete în zgomotul claxoanelor mașinilor și autobuzelor. “Vrem natură, nu beton” scandau ei. Acest flash-mob a fost organizat în aceeași zi și pe Facebook în semn de protest față de decizia Adunării Naționale de a modifica legea pădurilor. Legea amendată ar fi eliminat limitele în cazul anumitor tăieri și ar fi permis expansiunea stațiunilor de ski în pădurile aflate în proprietatea statului.

Poliția a arestat câțiva oameni, dar efortul de a stăvili adunarea s-a dovedit a fi inutil. În ziua următoare numărul protestatarilor s-a dublat. Boyko Borisov, primul ministru al Bulgariei, a rămas ferm pe poziții insistând că nimic nu poate opri investiția în turismul de iarnă. În cea mai mare parte, presa favorabilă guvernului a expediat problema numindu-i pe protestatari “ecologiști”.

În cea de-a treia zi la Podul Vulturilor se adunaseră 8000 de oameni. “Nu suntem ecologiști, suntem cetățeni” scria pe noile pancarte. Legea a fost revizuită în concordanță cu cererile protestatarilor și ratificată în mod oficial la începutul lui august, ceea ce a reprezentat o semnificativă victorie pentru cetățenii bulgari cu conștiință ecologică - și nu a fost prima victorie. În ultimii anii, mișcările civice impotriva amenințărilor de mediu au proliferat în țară. Unele s-au opus construirii excesive pe litoralul Mării Negre. Altele au luptat împotriva cultivării organismelor modificate genetic sau au protestat față de extinderea minelor de aur sau de extragerea gazelor nat