Procesul intentat grupului punk feminist Pussy Riot de către autoritățile rusești în luna august a anului acesta a captivat atenția publicului prin imaginea unei confruntări disproporționate: trei femei tinere luptau fățiș împotriva unui implacabil aparat de justiție represivă condus de Președintele Vladimir Putin.

Acuzate de huliganism motivat de ură religioasă, cele trei femei, Maria Alyokhina, Yekaterina Samutsevich și Nadezhda Tolokonnikova, au fost reținute în închisoare fără posibilitatea de cauțiune timp de cinci luni, deși două dintre ele au copii mici. În urma procesului, ele au fost condamnate la doi ani de muncă silnică. Vina lor e de a fi intrat în Catedrala Mîntuitorului Hristos din Moscova cu intenția de a face o rugăciune mai puțin obișnuită, o rugăciune punk, cu versuri ce nu mai fuseseră auzite pînă atunci într-o biserică. În mai puțin de un minut, Pussy Riot și-au spus rugăciunea - în grabă, dar răspicat și emfatic: „Preasfîntă născătoare, scapă-ne de Putin!”

Imortalizat într-un montaj video pus pe Youtube și folosit de către autorități ca bază pentru un proces, gestul lor a devenit emblematic, iar comentariile nu s-au lăsat așteptate. În ziare, reviste, postări pe Facebook și Twitter, membrele grupului Pussy Riot au fostdeopotrivă lăudate pentru curaj politic și acuzate de frivolitate.

Cine sînt Pussy Riot și ce au vrut ele să exprime în rugăciunea lor punk? Să fi fost vorba într-adevăr de huliganism sau de ură religioasă? De unde și pînă unde poate fi o catedrală un spațiu de acțiune politică?

Pussy Riot sînt un grup format din aproximativ douăzeci de femei cu vîrste între 18 și 30 de ani. Majoritatea sînt studente sau absolvente ale unor universități și instituții de artă prestigioase din Moscova. În public ele rămîn anonime, în spatele unor măști care sînt de fapt niste căciuli de iarnă viu colorate numite balaclave,