Clădirea din Calea Moşilor nr. 62-68, din Bucureşti, o anexă a Muzeului Naţional de Artă Contemporană, găzduieşte din octombrie 2011 două spaţii de artă, cu sprijin logistic şi financiar oferit de MNAC. La primul etaj e Spaţiul Platforma, coordonat de Simona Dumitriu, istoric de artă. La etajul al doilea este Salonul de Proiecte, iniţiativă a Magdei Radu (curator, istoric de artă) şi a Alexandrei Croitoru, artist vizual. Platforma e mai degrabă un spaţiu de autor, Simona Dumitriu lucrează cu studenţii de la Universitatea de Arte, cu artiştii foarte tineri, în proiecte-laborator: se pun multe întrebări, se fac workshop-uri, iar artiştii răspund cu lucrări-fulger. Evenimentele se succed cu viteză şi lasă în urmă multe alte întrebări deschise. Proiectul în desfăşurare acum – „Deschis pentru inventar“ – e delicat, complicat de abordat: ce facem cu o întreagă moştenire artistică, arta oficială – comandă de Partid?

Salonul de Proiecte, un etaj mai sus, are aerul unei platforme mai aşezate: pornind de la faptul că în general artiştii tineri nu sînt susţinuţi, Salonul şi-a propus să fie în primul rînd un spaţiu de producţie pentru aceştia, investind în lucrări noi. A realizat în primul an două expoziţii mari cu artişti tineri, în urma unui apel public de proiecte, dar şi trei expoziţii cu artişti consacraţi (Ion Grigorescu, Daniel Knorr sînt doar două nume), creîndu-se astfel un „context generaţional mai larg“.

Departe de arta oficială

Pe 25 octombrie, Salonul de Proiecte a deschis expoziţia „Geta Brătescu: Atelierele artistului“, curatoriată de Magda Radu. O expoziţie de muzeu – realizată totuşi într-o anexă a acestuia, într-un spaţiu tînăr – ar putea surprinde. După ce o vezi, te gîndeşti că o asemenea plasare atrage atenţia asupra faptului că o artistă atît de complexă precum Geta Brătescu nu poate fi uşor clasificată şi aşezată în cadre fixe. Vorbim de