Africanul spune că a ajuns în pragul depresiei pentru felul în care era tratat la Vaslui. Mijlocaşul crede că Porumboiu este exagerat pentru că nu acceptă niciodată înfrângerea.

Edu, felicitări pentru reuşita cu Rapid…

Vă mulţumesc. N-aveţi idee ce înseamnă această realizare pentru mine.

Golul tău a adus, în sfârşit, victoria Vasluiului în faţa Rapidului. E astfel şi mai mare bucuria?

Da, tocmai asta voiam să spun, că sunt şi mai fericit că al meu gol a venit într-un moment de maximă nevoie. În plus, aveam nevoie de o prestaţie bună ca să demonstrez unele chestii...

Cum ar fi?

Păi în primul rând am vrut să le arăt tuturor şi în special conducerii că nu sunt un jucător oarecare şi că nu mi s-a acordat atenţie pe cât meritam.

Te referi la perioada în care nu ai jucat?

Da, a fost oribilă. Am trăit o decepţie să văd că nu sunt băgat în seamă, doar pentru că, probabil, am fost adus de către Augusto Inacio. După ce dânsul a plecat, a fost foarte greu. Fostul antrenor (n.r. Şumudică) nici nu vorbea cu mine, iar toţi ceilalţi se purtau de parcă aş fi fost un jucător venit în probe şi nu unul cu contract perfect valabil.

Te-ai gândit vreo clipă să renunţi?

Da. Eram disperat, ajunsesem în pragul unei depresii şi nu ştiam ce să mai fac să plec mai repede. Le-am propus să mi se rezilieze contractul, dar nu au vrut. M-a durut enorm să nu pot să-mi demonstrez calităţile. Marele meu noroc a fost venirea domnului Hizo căruia îi mulţumesc pentru încrederea acordată.

„La Vaslui mă lupt cu plictiseala“

Te-ai adaptat aici?

Eu zic că foarte repede, nici nu mai am nevoie de traducător să înţeleg ce zice antrenorul. Românii sunt foarte primitori şi m-au făcut să mă simt bine oriunde am mers. Oraşul în schimb...

E prea mic?

Daaaa. N-ai absolut nimi