Mai e o săptămână până la alegeri! Într-o lume normală, un comentariu economic înainte de alegeri ar trebui să se concentreze asupra programelor economice ale candidaţilor. Cine propune cele mai coerente măsuri? Ce categorii sociale sunt favorizate de politicile vehiculate? Care sunt priorităţile următorilor patru ani?

Întrebările de mai sus nu au nicio relevanţă în România de astăzi. Aici, Guvernul se ocupă cu schimbarea legii audiovizualului - valabilă de vreo opt ani de zile şi necontestată de nimeni -, Opoziţia face blaturi cu Puterea ca să-şi plaseze dinozaurii pe locuri eligibile din colegii lejere, iar ministrul educaţiei este umilit cu o acuzaţie de plagiat susţinută cu dovezi la fel de clare ca lumina unei zile cu cer senin. Te-ai aştepta ca oamenii să fie îngroziţi de ce urmează. Ziariştii să strângă rândurile, publicul să iasă în stradă, ONG-urile să ţipe. Nimic din toate acestea nu se întâmplă. S-a consumat toată adrenalina din organismul poporului după ce toată suflarea s-a uitat la TV, la capetele vorbitoare care şi-au revărsat cascada verbală cuvânt cu cuvânt şi virgulă cu virgulă după cum afişau prompterele de partid. Astăzi, nimeni nu mai analizează. Toată lumea acuză. Nimeni nu mai pune întrebări. Toată lumea dă pe dinafară de răspunsuri. Am participat de curând la decernarea premiilor de excelenţă IAA. O iniţiativă frumoasă, a unor oameni care muncesc benevol în folosul comunităţii de marketing şi comunicare. A fost cea de-a cincea ediţie a acestei manifestări, care are ca scop recunoaşterea meritelor profesioniştilor care activează în toate cele trei componente ale industriei, respectiv media, agenţii şi clienţi. Seara a fost o reuşită, au considerat majoritatea participanţilor, fără să ştie că în ziua următoare domnul Ponta se va fi hotărât să rezolve o problemă, care nu exista, printr-o ordonanţă de urgenţă croită pe trupu