Un preşedinte, 4 guverne, 3 prim-miniştri, 79 de miniştri - bilanţul politic al ultimilor patru ani. Cu ce ne-am ales?

România încheie prin alegerile de duminică cea mai agitată perioadă de guvernare: patru guverne, trei premieri şi 79 de miniştri cu potofoliu s-au perindat pe la conducerea Executivului în ultimii patru ani. Cu ce ne-am ales? Cu 250 de kilometri de autostradă la un buget total al Ministerului Transporturilor de 12 miliarde de euro, o creştere a datoriei publice de la 25 mld. euro la 50 mld. euro, TVA majorată de la 19% la 25% şi doar 1,9 miliarde de euro bani luaţi de la UE în contul fondurilor nerambursabile.

Toate partidele parlamentare s-au perindat în această perioadă pe la guvernare în formule şi montaje de neimaginat în trecut: guvern PSD- PDL, guvern PDL- UDMR şi o parte dintre "fugarii" din PSD şi acum guvern PSD- PNL. Istoria consemnează în aceşti ani premiere politice: primul guvern demis prin moţiune de cenzură (guvernul Boc 1), premierul cu cel mai scurt mandat (Mihai Răzvan Ungureanu - 3 luni), primul preşedinte suspendat de două ori în două mandate (Traian Băsescu). Vânzoleala politică şi-a pus amprenta grav asupra actului de guvernare. România s-a mişcat ca în transă, nicio decizie notabilă în domeniul economic nu a fost luată în această perioadă, iar cele care au fost luate au fost luate abia când nu a mai fost nimic de făcut, cum a fost, de pildă, majorarea TVA şi tăierea salariilor bugetare cu 25%.

Cel mai "sacrificat" minister a fost în această perioadă cel al Muncii, care are şi cel mai mare buget, de peste 7,5 mld. euro anual. Opt miniştri ai muncii au avut putere de decizie în ultimii patru ani, iar fluctuaţia mare de la conducerea acestui minister s-a transpus şi în cea mai dezastruoasă gestiune a fondurilor de la UE - programul POSDRU, prin care în economie ar fi trebuit să intre 4,25 mld. euro pentr