Economia românească a trecut cea mai dură criză în ultimii patru ani: scăderea abruptă a PIB-ului în 2009 şi în 2010 (de mai bine de 8% cumulat), declinul investiţiilor străine (de la o valoare de 9,5 mld. euro în 2008 la 1 mld. euro în 2012), plecarea unor investitori străini şi absorbţia scăzută de fonduri europene au fost doar câţiva indicatori care au dus la o stagnare e economiei.
În această perioadă, companiile şi statul au concediat 600.000 de angajaţi în această perioadă (deşi în ultimul an s-au "recuperat" 100.000 de joburi), salariile bugetarilor au fost reduse cu 25% în 2010, iar TVA a crescut de la 19 la 24%, o măsură care a şocat întregul mediu de business local. Cu toate acestea, o parte din investitori au continuat să aducă bani în ţară: în 4 ani s-au construit malluri de peste 2,5 miliarde de euro, iar venirea retailerilor Lidl sau H&M în România arată că deşi criza a tăiat din apetitul pentru consum al românilor, există o piaţă care face ca afacerile acestora să reziste profitabile.
În viziunea oamenilor de afaceri, perioada 2008 - 2012 poate fi analizată în funcţie de evenimentele derulate în fiecare an. Liviu Drăgan, directorul general al Totalsoft, unul dintre cei mai mari producători de aplicaţii software de pe piaţa locală, crede că 2009 a însemnat stagnare pe toată linia pentru business, pentru că lumea era speriată de venirea crizei. Totuşi, el admite că firmele nu au făcut reduceri de costuri masive sau eficientizări, pentru că s-au bazat pe cash-ul acumulat în anii anteriori.
"Anii 2010 şi 2011 au fost ani în care am resimţit un fals reviriment. Faptul că băncile europene au pompat bani în ţările-mamă pentru a ajuta economiile lor a adus o oarecare stare de acalmie, care s-a resimţit şi în România", a spus Drăgan, care conduce o companie cu peste 500 de angajaţi.
În opinia sa, cel mai rău an pentru economie a fost
