România vrea cu 40% mai mulți bani de la UE în următorul exercițiu financiar. Asta deși, la aproape șase ani de la aderare, impactul finanțărilor europene este timid și discutabil

Oficialii de la București cer în total 47 de miliarde de euro sub formă de fonduri europene nerambursabile pentru perioada 2014-2020. În opinia unor politicieni dâmbovițeni, ar trebui să ne luptăm din răsputeri pentru a obține cât mai mulți bani, ba chiar, la o adică, să ne utilizăm dreptul de veto. Cum recent încheiatul Consiliu European nu a reușit să ajungă la un consens în această privință, trebuie să așteptăm până la anul pentru a afla suma exactă alocată României. Sunt mari șanse, totuși, ca aceasta să fie mai mare decât cele 33 de miliarde prevăzute pentru 2007-2013. „Nu vreau să spun că suntem statul cu cel mai mare procent de creştere, dar suntem una din primele trei țări“, a dezvăluit președintele Traian Băsescu.

Aparent, am primit o veste bună. Nu la fel de îmbucurătoare sunt informațiile care vin din zona instituțiilor care se ocupă cu atragerea banilor europeni. Din fondurile structurale și de coeziune (dedicate programelor de transport, mediu, dezvoltarea resurselor umane, creșterea competitivității economice, dezvoltarea regională, dezvoltarea capacității administrative, cooperare transfrontalieră și asistență tehnică), am primit până acum 9,7%. Mai exact, 1,87 miliarde de euro din circa 19,7 miliarde. Ceva mai bine stăm la fondurile pentru dezvoltare rurală (unde am absorbit cam jumătate din cele 8,5 miliarde de euro disponibile) și cele pentru plăți directe către agricultori (s-au achitat circa două treimi din cele cinci miliarde de euro alocate).

În total, conform calculelor Capital, din ianuarie 2007 și până în această toamnă am primit de la Uniunea Europeană circa 9,15 miliarde de euro. Asta în timp ce am cotizat la bugetul UE, în perioada 2007-201