- Editorial - nr. 236 / 5 Decembrie, 2012 De ce nu scrieti si despre Tinutul Hertei? Va este teama?"- m-a intrebat, mustrator parca, un cititor. _ "Eu stiu de la bunicul meu, care a reusit sa scape de acolo pe cand era copil, dar copiii mei si ai altora de unde sa afle despre grozaviile care s-au petrecut neamului nostru, ca nici macar eu nu am gasit in vreun manual de istorie!?!" Are dreptate. Nici in manualele scolare din vremea copilariei mele nu era macar mentionat numele Hertei. Mai tarziu, nici atat. Nu l-am intrebat ce varsta are, dar precis copiii cititorului nostru _ bucovinean, fie si doar partial _ "beneficiaza" de manuale alternative! Daca mi-e teama? Nu. Ma tem doar de Dumnezeu. As fi scris, oricum, pe rand, despre toate pamanturile romanesti furate, mai ales ca ceea ce s-a intamplat cu Herta depaseste orice imaginatie. Desi nu era prevazuta nici in Pactul Ribbentrop _ Molotov, si nici in Notele ultimative sovietice din 26 iunie 1940, decat cedarea acelor parti ale Basarabiei si a Bucovinei care nu facusera parte din Vechiul Regat, trupele sovietice au savarsit un abuz, prin incalcarea termenilor ultimatumului, si au ocupat si un teritoriu cu o suprafata de 400 km patrati si o populatie de aproximativ 50.000 de locuitori din Vechiul Regat, teritoriu cunoscut astazi sub denumirea de Tinutul Herta. Sovieticii au afirmat ulterior ca au ocupat acest teritoriu din cauza unei erori cartografice, deoarece fusese trasata pe harta o linie de demarcatie cu un creion gros de tamplarie. Adevarul pare a fi, insa, altul. Din cartea istoricului rus Mihail Meltiuhov, "Osvoboditelnii pohod Stalina ("Campania eliberatoare a lui Stalin"), aflam ca o evaluare a teritoriului, solicitata de catre Molotov sefului de Stat Major al Frontului de Sud, N.F. Vatutin, ulterior unei negocieri cu ministrul roman de la Moscova, Davidescu, suna astfel: "Herta nu are o insemnatate deose