Pe 23 noiembrie, la finalul a două zile de târguit și dat în spectacol, liderii europeni au anunțat eșecul negocierilor privind stabilirea viitorului buget al Uniunii

Chiar dacă mulți se așteptau la acest rezultat, este totuși păcat că nu a ajuns la un compromis. Dar la fel de important este că lucrurile nu au luat o întorsătură urâtă: nu s-a ajuns nici la manifestarea dreptului de veto, nici la izolarea Marea Britanii și, mai ales, nimeni nu a căutat motiv de ceartă. Pe scurt, nu s-a produs nicio tragedie.

Cei 27 de lideri politici ai Uniunii (la care se adaugă cel al Croației, țară care aderă peste câteva luni) și-au dat o nouă întâlnire la Bruxelles, cândva la începutul anului viitor. Ceea ce nu e neapărat rău, ținând cont că fiecare are de gestionat probleme arzătoare în următoarele săptămâni - în frunte cu stabilizarea zonei euro.

Bugetul Uniunii Europene este un mecanism de transfer echivalent cu 1% din PIB-ul UE, sau cu o cincime din totalul cheltuielilor publice ale guvernelor membre. Tradițional, negocierile pe buget reprezintă un joc cu sumă zero între contributorii neți și beneficiarii neți. În general, statele mai bogate plătesc mai mult, iar cele sărace primesc mai mult. Sunt și câteva excepții. Prin comparație cu Portugalia și Slovenia, Grecia pare serios avantajată de bugetul european. La fel, Luxemburgul nu achită o cotă proporțională cu averea sa.

La actualele negocieri, Marea Britanie a fost cel mai vocal avocat al reducerii (sau, în ultimă instanță, al înghețării) cheltuielilor UE. În schimb, prima propunere a Comisiei era de suplimentare a acestora cu 5,5% față de intervalul 2007-2013.

„Nu putem spune că am ajuns la o înțelegere, ci mai degrabă că am reușit să eliminăm o variantă inadmisibilă“, a declarat la finalul întâlnirilor premierul britanic, David Cameron. De-a lungul discursului, nu a atacat direct țările