O lucrare critică dedicată lui A. C. Cuza (1857-1946), semnată de istoricul Horia Bozdoghină.
În ultimii ani au fost scoşi din lada de naftalină a istoriei diverşi teoreticieni şi ideologi ai extremei drepte româneşti, de la Codreanu la Nae Ionescu şi de la Nicolae Paulescu la Nichifor Crainic, cu scopul de a le reconsidera „opera” şi de a le prezenta într-o lumină pozitivă. Nici A. C. Cuza nu a fost „scutit” de această febră a reabilitărilor post-comuniste, deşi fostul profesor de economie de la Universitatea din Iaşi fusese unul dintre cei mai radicali antisemiţi din istoria României.
Bagatelizarea rolului nefast pe care l-a jucat A. C. Cuza de-a lungul activităţii sale publicistice şi politice se observă la fiecare pas şi în lucrarea recentă a lui Gabriel Asandului, „A.C. Cuza. Politică şi cultură”, (Fides, Iaşi, 2007) dar, pe alocuri, şi pe internet unde teoreticianul rasismului românesc este prezentat ca o personalitate respectabilă a culturii române.
O primă încercare de contracarare a prezentării apologetice a lui A.C. Cuza a publicat acum Editura bucureşteană Curtea Veche sub semnătura istoricului Horia Bozdoghină, intitulată: „Antisemitismul lui A.C. Cuza în politica românească”.
Pornind de la cărţile şi publicistica naţionalistă a „junimistului”, politicianului şi liderului Ligii Naţionale Creştine (LANC), Bozdoghină reliefează toate faţetele lui A. C. Cuza. Din toate aceste faţete se desprinde o linie comună, cea a antisemitismului militant care domină întreaga activitate publicistică, politică şi literară a celui care i-a furnizat lui Corneliu Zelea Codreanu arsenalul ideologic primar în vederea înfiinţării, în 1927, a partidului extremist de dreapta, cunoscut sub denumirea Legiunea Arhanghelului Mihail (purtînd, mai tîrziu, numele de Garda de fier).
x Bine documentat şi bazat pe o sumedenie de mater
