Banii pe care pensionarii din Grecia contau la bătrâneţe s-au înjumătăţit după restructurarea datoriilor elene
Nu mai puţin de 11,1 miliarde euro au fost tăiate din activele fondurilor
Nemulţumirile se îndreaptă către banca centrală a ţării, care administrează contribuţiile şi care nu a acţionat în niciun fel de la declanşarea crizei
Pierderile de miliarde de euro din fondurile de pensii din Grecia au stârnit deopotrivă îngrijorare şi mânie în rândul contributorilor acestora. Ţinta nemulţumirilor venite atât din partea populaţiei cât şi din mediul politic o reprezintă banca centrală a ţării, cea care administrează trei sferturi din surplusul de cash al fondurilor. Un material publicat de Reuters la sfârşitul săptămânii trecute prezintă calcule potrivit cărora, de la începutul crizei, banca centrală a plasat încă 1,18 miliarde euro în titlurile de stat elene, deşi ar fi ştiut că restructurarea datoriilor guvernamentale va fi iminentă.
Dacă nerezidenţii au început să înţeleagă riscul bondurilor emise de Trezoreria Greciei şi au început încă din 2009 să scape de ele în piaţa secundară, fondurile de pensii au rămas captive pe respectivele instrumente pe care aveau o expunere de aproximativ 80%. Reducerea la jumătate a datoriilor prin acordul internaţional se traduce prin pierderi de peste 10 miliarde euro, ceea ce impune diminuarea drastică a pensiilor în plată şi majorarea contribuţiilor pentru cetăţenii care încă sunt în activitate.
Cât de mare este furia contributorilor
Incertitudinea bătrâneţilor loveşte încă şi mai mult în moralul grecilor, apăsaţi de o recesiune prelungită pe parcursul a cinci ani. Furia legată de distrugerea valorii acumulate în fondurile de pensii este foarte ridicată, iar Reuters aminteşte un episod din luna iunie a acestui an când Eleni Spanopoulou, şefa fondului de pensii al jurnaliştilor, a
