De curând, Martin Scorsese, cunoscutul regizor, scenarist, producător, actor şi istoric de film american, a sărbătorit şapte decenii de viaţă. El a venit pe lume la 17 noiembrie 1942, într-o familie de imigranţi din Sicilia, chiar în cartierul „Mica Italie“ din Queens-ul newyorkez. Suferind de mic de astm, tânărul Scorsese n-a putut desfăşura, asemenea celor de vârsta sa, activităţi sportive şi, ulterior, nu şi-a îndeplinit nici serviciul militar, fiind crescut totodată într-o atmosferă de mare devoţiune faţă de catolicism. Dar acest lucru nu l-a împiedicat să frecventeze sălile de cinema cu asiduitate, ceea ce i-a deschis apetitul pentru a şaptea artă, astfel încât mari cineaşti premergători, de la Ingmar Bergman la Michelangelo Antonioni şi de la Satyajit Ray la Federico Fellini, au avut o puternică influenţă în viitoarea sa carieră. Astfel, tânărul Scorsese este deturnat de la vocaţia sa religioasă (în vreme ce studia la Liceul „Cardinal Hyes“ din Bronx) spre rock-and-roll şi film, trecând la Colegiul de artă şi ştiinţă de pe lângă Universitatea din New York, iar în 1966 absolvind Şcoala de artă „Tisch“ de pe lângă aceeaşi universitate. După un debut cu câteva documentare, Martin Scorsese lansează, în 1967, un film artistic – comedie neagră – „The Big Shave“, în care critică, asemenea altor cineaşti, implicarea Statelor Unite în războiul din Vietnam. După câteva modificări de titlu, în acelaşi an, apare „Cine bate la uşa mea?“ (Who’s that knocking at my door?), în care începe colaborarea cu actorul Harvey Keitel, aşa cum avea să o facă, mai târziu, cu Robert de Niro şi Joe Pesci, iar mai recent, cu Leonardo DiCaprio şi Daniel Day-Lewis. Martin Scorsese începe să zugrăvească America urbană şi nocturnă, America unor marginali, a unor minorităţi (în „Mica Italie“), America îndoielilor, a contestărilor şi a refuzului. În general, multe din filmele sale