Guvernul a schiţat iniţial un proiect de buget pe 2012 care prevedea o creştere de 1,8-2,3% apoi a tot ajustat în jos, odată cu el coborând ştacheta majoritatea analiştilor din bănci, FMI, etc. După jumătatea anului, când PIB-ul avansa cu numai 0,8%, estimarea autorităţilor a fost coborâtă la 1,2%, FMI vedea 0,9% iar BCR dădea 0,7%. Ieri, INS a confirmat rezultatele după trimestrul al treilea: economia a avansat în primele luni cu numai 0,2%, în condiţiile în care între iulie-septembrie am avut scădere de 0,6% a PIB-ului faţă de perioada similară a anului trecut. Prima întrebare care s-ar pune aici este cum de există o diferenţă atât de mare între estimare şi realitatea din teren? Iar a doua, de ce proiecţiile seamănă atât de mult între ele deşi emitenţii sunt atât de diferiţi-Guvern, FMI, diferite bănci, etc? Explicaţia este că astfel de progoze reprezintă proiecţii liniare ale unei situaţii din trecut, care nu includ accidentele spectaculoase de parcurs (seceta) iar majoritatea analiştilor preferă să se înşele în haită (nimeni nu e sancţionat când toţi greşesc) decât să aibă dreptatate pe cont propriu asumându-şi riscul unei viziuni diferite.

Seceta a afectat PIB-ul

Revenind la fotografia PIB-ului, INS confirmă efectele secetei: scădere a volumului de activitate cu 20% în agricultură. Cum agricultura are o contribuţie de aproximativ 7% în formarea PIB, efectele sunt importante. De altfel, în septembrie scriam în România liberă " e clar că agricultura, cu o suprafaţă totală afectată în proporţie de 40% de secetă, va cădea din pod. Să presupunem că avem o scădere de 20% faţă de 2011-ponderea în PIB ar fi de minus 1,4%!". În 2011, când economia creştea cu 2,5%, agricultura aducea 0,8% din acest avans, acum agricultura risca să ia 1,4% din PIB. Ar putea compensa altă ramura a economiei, pe final de an, această evoluţie, sunt şanse să închidem anul cu cre