Frenezia care l-a lovit pe Traian Basescu are o explicatie. Nu neaparat de natura psihiatrica. Desi, pentru toata lumea, este evident ca avem de-a face cu o personalitate accentuata. Si orice personalitate accentuata are deviatii. Dar nu aici trebuie deslusit resortul care il scoate iar si iar la rampa pe acest lider politic expirat. Pe final de campanie electorala. Si dupa ce o vreme de la iesirea din garaj a tacut atat de mult incat a uimit lumea.
Eu nu am intentia sa-l psihanalizez pe Traian Basescu. Nu merita pentru ca personajul politic este expirat. In schimb, avand in vedere faptul ca, pana cand va sucomba de-a binelea, el mai utilizeaza o serie de instrumente ale statului platite din bani publici, ma simt obligat sa fac efortul de a anticipa efectele sau turbulentele pe care iesirile sale publice le pot genera. Ce urmareste atacand la baioneta USL, sub pretextul ca, vezi Doamne, se apara de atacuri? Oare incearca, in mod deliberat, sa-si provoace cea de-a treia si ultima suspendare? Sau are un alt plan mai putin sinucigas?
Exista un nucleu dur de 15 - 16 la suta dintre cetatenii cu drept de vot, care se pare ca rezista prabusirii pe care o cunoaste partidul sau dupa ce a pierdut guvernarea si alegerile locale. Dar si acest nucleu dur este in pericol sa se pulverizeze. In eventualitatea in care acestor sustinatori PDL, acestor ultimi mohicani nu li se da nicio speranta. Nicio speranta intr-un scenariu conform caruia ei s-ar mai putea, printr-o inginerie de ultim moment, regasi la parghiile puterii sau aproape de acestea. Daca PDL, din partid mic, s-a umflat sub regimul Traian Basescu pana cand a devenit un partid - stat, aceasta s-a intamplat intrucat el a fost construit si modelat nu tinand cont de ratiunea de a fi a unor partide democratice, ci mai degraba ca un urias grup de interese nelegitim. Un fel de termite. Oameni pusi pe jaf. Pentru ca
