După ce rezultatele cercetărilor iniţiate la Institutul Naţional „Victor Babeş“ din Bucureşti de echipa condusă de acad. Laurenţiu M. Popescu au atras atenţia comunităţii ştiinţifice internaţionale, iar telocitele au devenit subiect de studiu în centre importante din toată lumea, speranţele de identificare a potenţialelor roluri pe care celulele interstiţiale descoperite de echipa română le-ar putea juca au început să prindă contur. Mai mult, chiar dacă vag, se întrevede un orizont temporal în care aceste celule să-şi găsească aplicaţii clinice, chiar dintre cele mai spectaculoase. Astfel, ipotezele privind posibile aplicaţii în medicina regenerativă au deschis colaborări cu centre de mare prestigiu, precum cel de medicină regenerativă al Universităţii Harvard, condus de profesorul Piero Anversa, care a identificat, izolat şi studiat celulele stem cardiace. Toate rezultatele obţinute până acum indică o posibilă activitate „în tandem“ telocite – celule stem; la nivelul cordului, confirmarea acesteia ar putea însemna enorm pentru regenerarea cordului după infarctul miocardic sau în fazele avansate ale insuficienţei cardiace. Marţi, 28 noiembrie a.c., în cadrul unei conferinţe de presă, acad. Laurenţiu M. Popescu a comunicat obţinerea unei noi victorii în studiul implicării telocitelor în medicina regenerativă. O echipă condusă de prof. dr. Dong-Qing Cai, directorul Laboratorului de medicină regenerativă al Univer­sităţii Jinan din Guangzhou (China), a realizat, la şobolan, primul homotransplant de telo­cite, într-un model experi­men­tal de infarct miocardic, rezultatele obţinute fiind foarte promiţă­toare. Teloci­tele, obţinute prin prelevarea de la nivelul auriculului, au fost ulterior injectate intramiocardic, la şobolani la care s-a indus infarctul miocardic prin ligatura unei coronare. Spre deosebire de animalele de control, la cele tratate cu telocite