Pentru prima data după căderea comunismului, electoratul din România se împarte acum după criteriul ataşamentului faţă de occident, iar cei care cred că România are nevoie de biciul Uniunii Europene, de criticile, amenzile şi sfaturile venite de la Bruxelles pentru a se dezvolta mai repede se vor alinia mai degrabă în spatele acestei alianţe de dreapta, decât în siajul USL.

Mulţi dintre cei care îl admiră pe Traian Băsescu în aceste zile în care face singur campanie electorală împotriva USL, dar şi toţi cei care îşi aduc aminte de guvernarea PSD din perioada 2000-2004 şi care şi-au imaginat măcar pentru un moment scenariul care ar fi urmat dacă Adrian Năstase ar fi câştigat cursa prezidenţială acum opt ani vor vota duminică ARD. Peste 65 la sută din aceştia mizează pe instituţiile europene, faţă de aproape 70 la sută din alegătorii USL care declară că nu au încredere în UE. Astfel pentru prima data în ultimii 22 de ani alegătorii autohtoni se delimitează după opţiunea lor faţă de valorile occidentale şi nu după criterii ideologice. Oricum în statele vestice euroscepticii se află mai degrabă în tabăra din dreapta spectrului politic, nu în cea din stânga, ca în România, unde creşterea numărului euroscepticilor are loc nu doar pe fondul crizei economice, ci şi sub presiunea propagandei pe care o fac liderii şi experţii USL prin canalele mass-media prietene.

Această falie pro şi anti europeană ar putea schimba după alegeri priorităţile României, mai ales că în în zona euro există mari probleme nerezolvate, iar în ţară liderii USL au început deja să slăbească pârghiile statului democratic prin afectarea directă a libertăţii presei (modificarea Legii Audio-Vizualului cu o Ordonanţă de Urgenţă), prin nerespectarea deciziilor Înaltei Curţi (cazul senatorului Mircea Diaconu), prin mitingul anti-DNA şi anti-ANI pe care-l pregătesc amicii politici ai USL p