O efervescenţă culturală accentuată s-a produs în anul 1972, la Timişoara, printre etnicii germani (şvabi şi saşi) care organizau întâlniri literare diferite de cenaclurile literare oficiale. Tineri intelectuali, poeţi, scriitori, studenţi şi chiar elevi s-au constituit în Aktionsgruppe Banat. Herta Müller, cea care avea să fie distinsă cu Premiul Nobel pentru literatură, în 2009, a debutat ca scriitoare în cadrul Grupului de Acţiune Banat. Îndeaproape supravegheaţi, în toamna anului 1975, Securitatea, considerând că s-a depăşit măsura, a arestat câţiva dintre lideri şi a destrămat grupul. Într-un fel, a fost prea târziu: deja se experimentaseră noi forme lit Publicitate erare, apăruseră critici atât la adresa conaţionalilor lor germani din România, cât şi a represiunii puterii de stat socialiste. Scrierile lor se făcuseră cunoscute. După interdicţia Securităţii, cercul de dizidenţi s-a reunit din nou, de această dată în cenaclul literar german din Timişoara „Adam Müller-Guttenbrunn“, care funcţiona sub egida Uniunii Scriitorilor, dar mulţi dintre ei au emigrat însă în RFG. Muzeul Naţional al Literaturii Române, în parteneriat cu Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) şi cu Şcoala doctorală a Facultăţii de Litere din Universitatea Bucureşti, a organizat, în perioada 19–20 noiembrie a.c., colocviul şi expoziţia „Aktionsgruppe Banat/Grupul de acţiune Banat – după 40 de ani“. În prima zi a evenimentului, a avut loc sesiunea de comunicări cu tema: „Istorie trăită şi consemnări în arhive“. Au susţinut alocuţiuni şi comunicări personalităţi precum Gerhardt Csejka, critic literar promotor al acţiunii Banat, Georg Herbstritt, cercetător la Oficiul federal pentru administrarea arhivelor fostei Securităţi est-germane (Stasi), Werner Kremm şi William Totok, membri ai Grupului de acţiune Banat, Simona Popescu, Cosmin Dragoste ş.a. Moderator