Un studiu suedez recent publicat în Addiction a descoperit o asociere între popularitatea în adolescenţă şi fumatul curent sau crescut în perioada adultă. Studiul a folosit o vastă bază de date, care a urmărit vieţile a 15.000 de suedezi, de la naştere până la vârsta mijlocie. Dintre aceştia, au fost izolaţi aproximativ 2.300 de subiecţi, care la 13 ani au fost chestionaţi cu privire la statutul lor la şcoală, iar la 32 de ani – despre obiceiurile legate de fumat. Faţă de alte studii similare, acesta este p Publicitate rimul care a măsurat obiectiv popularitatea elevilor: subiecţii nu îşi autoevaluau statusul, ci trebuiau să numească trei colegi cu care le place cel mai mult să lucreze la şcoală. Răspunsurile tuturor elevilor unei clase erau adunate şi, în funcţie de numărul de nominalizări, copiii erau împărţiţi în cinci categorii: marginalizaţi, periferici, acceptaţi, populari şi favoriţi. Corelarea cu interviurile ulterioare a arătat că, cu cât statusul unui adolescent este mai scăzut printre colegi, cu atât este mai probabil ca acesta să devină fumător (sub 20 de ţigări pe zi) sau mare fumător (peste 20 de ţigări pe zi) la maturitate. Există mai multe posibile explicaţii pentru această situaţie. Adolescenţii marginalizaţi pot ajunge să creadă în statusul lor scăzut, ceea ce le poate afecta perspectivele şi ambiţiile şi să le influenţeze alegerile pe parcursul vieţii. Aceştia ar putea fi mai expuşi la adoptarea unor comportamente controversate, precum fumatul, în timp ce favoriţii se conformează aşteptărilor sociale asupra comportamentelor pozitive. Tinerii neacceptaţi s-ar putea apuca de fumat sau de consumul de alcool şi pentru a câştiga atenţie sau popularitate, aceste obiceiuri continuând şi în perioada adultă. Studiul ar putea fi folositor pentru campaniile din şcoli, împotriva fumatului, acestea putând fi mai eficiente dacă ar spori şi stimula