Traditiile si legendele legate de sarbatoarea Sfantului Nicolae sau Sannicoara, cum era el numit odinioara, se mai pastreaza inca in unele sate din Maramures. Potrivit credintelor populare, cu o noapte inainte de sarbatoarea Sfantului Nicolae, oamenii isi ofera cate o nuielusa sau o crenguta inmugurita, darul avand semnificatia de puritate sufleteasca, dar si de putere. O alta traditie straveche spune ca, inca de la Lasata Secului, adica din 14 noiembrie, tinerii si batranii se aduna pentru a repeta colindele in familie.
In mentalitatea traditionala, Sannicoara era pazitorul cerului spre miazanoapte. El strajuia cerul ca soarele sa nu cada de tot la miazanoapte si sa nu moara. Sannicoara era corespondentul lui Sangiorz si a lui Santoader, care vegheau cerul la miazazi sa nu lase soarele sa se inalte prea mult. La origine, sarbatoarea tine de cultul solar, ca de altfel toate sarbatorile care incep la 14 noiembrie. Conferentiarul universitar, Delia Suiogan, a explicat, pentru eMaramures, care era semnificatia lui Sannicoara in satele din Maramures.
“Sannicoara era vazut ca un mosneag care pedepsea. De aceea si astazi este reprezentat prin batul de alun care ar trebui sa fie daruit in ajunul sarbatorii. Lovirea cu acest bat nu are doar un sens negativ. Bineintele, el si pedepseste, dar prin el se si transfera puterea vegetalului asupra umanului. Batul trebuie sa fie inmugurit pentru a prinde putere”, a declarat conferentiar universitar Delia Suiogan.
Aceasta a explicat ca, in timp, s-a produs o apropiere intre Sannicoara, personaj mitologic imaginat ca un mos cu barba alba, calare pe cal, si sarbatoarea crestina Sfantul Nicolae care a preluat obiceiul pedepsei prin bat . Potrivit conferentiarului, pe langa oferirea batului, in Maramures mai exista si alte traditii de Sfantul Nicolae, cea mai cunoscuta fiind obiceiul colindatului in
