Adevărul continuă serialul „De ce să merg la vot?” cu un articol în care legea electorală este explicată pe înţelesul tuturor. Pentru că, în actuala configuraţie a procesului legislativ, fiecare vot contează. La propriu.
Legea electorală pentru alegerea Parlamentului, adoptată în 2008, se află în faţa celui de-al doilea test. Actuala lege e ca un malaxor în care intră buletine de vot şi din care ies mandate de parlamentar. Însă mecanismele acestei proceduri, deşi vechi de patru ani, încă sunt greu de descifrat.
În loc să scadă, Parlamentul înfloreşte
Principiul după care se vor desfăşura alegerile de pe 9 decembrie este cel al votului uninominal mixt. Adică votul are o componentă a reprezentării directe şi una a reprezentării proporţionale a partidelor în Parlament, în funcţie de rezultatele obţinute la nivel de judeţ şi în ţară. Norma de reprezentare, cea după care se trasează şi graniţele colegiilor uninominale, este de un deputat la aproximativ 70.000 de locuitori, şi un senator la aproximativ 160.000 de locuitori.
Pentru stabilirea numărului de viitori parlamentari se ţine cont de rezultatul ultimului recensământ al populaţiei. În cazul de faţă, se va ţine cont de numărul de locuitori din 2002 (21.680.971 de locuitori), pentru că datele recensământului de anul trecut nu au fost încă oficializate. Rezultatele provizorii arată totuşi că populaţia stabilă a României este de 19.043.767. Ceea ce înseamnă că vor exista aproximativ 60 de parlamentari (44 de deputaţi şi 16 senatori) care nu au fizic pe cine reprezenta.
Colegiu mic vs. Colegiu mare
De asemenea, având în vedere prevederile legale ce ţin de trasarea pe hartă a colegiilor, vor exista colegii cu un număr mai mare de locuitori decât altele. Având în vedere că la repartizarea finală a mandatelor, numărul total de voturi obţinute de un candidat este cel c
