O noua epoca culturala se iveste in Romania si Occidentul incepe sa ia aminte la ea.
Publicatia The Oxonian Globalist deschide articolul dedicat "renasterii romanesti" cu un citat din Mircea Cartarescu, amintind ca acesta a avut sanse la Nobelul pentru Literatura si scrie literatura ce reflecta starea de spirit a unei natiuni ce incepe sa se impace cu trecutul si se iveste la orizontul Occidentului.
In cartea sa "Nostalgia", Cartarescu reflecteaza la viata adolescenta sub regimul comunist opresiv, scrie sursa citata. Acest sentiment de rezistenta si acceptare simultana caracterizeaza evolutia Romaniei, iar "omul mort" ce reprezinta mostenirea culturala si libertatea se trezeste la viata pentru confruntarea cu trecutul si o lume care in mod istoric a ignorat Romania.
Publicatia aminteste ca Oxford a numit primul lector de limba romana, doctorul Oana Uta Barbulescu, de la Universitatea Bucuresti, a carei activitate este sponsorizata de guvernul roman si Institutul de Limba Romana de la Bucuresti.
Romana, care s-a dezvoltat izolat de celelalte limbi latine, este limba cea mai apropiata de latina si niciun studiu al lingvisticii latine sau al istoriei Balcanilor nu ar fi complet fara ea. Faptul ca una din cele mai importante institutii academice a lumii a introdus abia acest an romana in programul sau de studii sugereaza o schimbare in prioritatile academice, schimbare ce se adreseaza neglijarii severe a mostenirii culturale si lingvistice si care poate spori intelegerea istoriei si literaturii europene.
Martin Maiden, profesor de limbi romanice la Trinity College, Oxford, descrie romana drept "o sora de mult pierduta a altor limbi romanice mai bine cunoscute. E momentul sa o aducem acasa, ca sa zicem asa. Noul lectorat ne va ajuta sa facem asta".
Aceasta schimbare, continua publicatia, sugereaza si
