Daca romanii vor spune USL sa pofteasca la guvernare, iar optiunea acestui bloc politic pentru functia de premier ramane Victor Ponta, presedintele tarii nu are cum sa nu-l numeasca. O stie si Traian Basescu, iar daca nu va avea alta solutie, o va face.
Caci nu va trece probabil un an de zile intesat de probleme economice si sociale grave, si o motiune de cenzura impotriva USL va avea, parca vad, si sprijinul strazii care o stampileaza astazi.
O asemenea nominalizare ar fi legala, ar fi in conformitate cu uzantele democratice. Nu ar fi morala, dar nici Justitia, aia chioara si pura, nu inseamna adevar, ci probe. Problema este alta: ambitia socialistilor de a-si sustine liderul este de inteles, este fair-play, insa cum stateam eu asa si mi se balanganeau gandurile, m-am trezit. Dar chiar nu este in stare cel mai mare partid din Romania (din cateva sute de mii, or fi vreo zece mii foarte destepti, o mie sclipitori si vreo zece geniali) sa gaseasca alta persoana pentru functie, pe cineva mai competent?
Cu democratia in dinti (fir-ar ea sa fie!), gasesc si argument pro-Ponta: se obisnuieste ca presedintele formatiunii care poate face majoritate in Parlament sa devina premier. Si daca in momentul alegerilor pentru presedintia PSD a castigat Victor Ponta, deoarece s-au gandit unii ca-l vor putea manipula ca la concurs, trebuie sa-si asume si urmarea. Ca nici premierii nu sunt liberi de note de plata.
Revin: sa fie Ponta, in ciuda ritualurilor institutionale nescrise, cel mai bun produs al partidului sau? Caci una e sa te aleaga o mie de delegati la congres si alta e sa-ti stea pe umeri solutia la ecuatia economica aflata pe vine. Caci daca este cea mai buna optiune intr-o perioada de criza, inseamna ca ceea ce ar putea face in locul sau un Mihai Tanasescu, de pilda, nu sunt decat chiftele. Si mai sunt si alte nume, nu zaboves
