Fostul deputat Alin Trăşculescu a susţinut, vineri, în faţa instanţei, că înţelege foarte bine noţiunile de pericol public şi ordine publică, după ce el a iniţiat legea privind violenţa pe stadioane, şi că ceea ce a făcut a fost prin prisma calităţii sale de politician.

Curtea de Apel Bucureşti a judecat, vineri, recursul fostului deputat PDL Alin Trăşculescu împotriva deciziei Tribunalului Capitalei, care a înlocuit măsura interdicţiei cu măsura arestării preventive şi a emis un mandat de încarcerare pe numele lui.

Alin Trăşculescu a spus judecătorilor Curţii că Programul Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii (PNDI) a fost iniţiat de partidul de guvernământ, respectiv PDL, şi că el, în calitatea sa de politican, trebuia să-şi asume acest program.

Trăşculescu a arătat este unul dintre iniţiatorii legii privind sancţiunile pentru violenţa de pe stadioanele din România şi că înţelege foarte bine noţiunile de ordine publică şi pericol public.

În acest context, Trăşculescu a arătat că nu va reprezenta o problemă pentru organele de anchetă, dacă va fi lăsat în libertate pe perioada cercetărilor.

Trăşculescu a amintit că el şi-a dat demisia din funcţia pe care a deţinut-o, deşi ştia că nu există cvorum, tocmai pentru a nu încurca demersurile procurorilor anticorupţie.

În final, Trăşculescu a amintit că în perioada cât a fost politician a iniţiat peste 30 de legi, între care şi cea privind sancţionarea violenţelor de pe stadioane.

Unul dintre avocaţii lui Trăşculescu, Marian Nazat, a susţinut că instanţa inferioară, respectiv Tribunalul Bucureşti, a luat în considerare în mod greşit declaraţiile denunţătorului Mircea Vintilescu, precum şi pe cele ale lui Marian Calotă, despre care procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie afirmă că este complicele fostului deputat.

Despre Mircea Vintilescu, avocatul Marian Nazat a ar