"Părinţi" ai bisericii şi ai culturii

Una din tradiţiile constante ale istoriei bisericii româneşti a fost aceea după care conducătorii săi, mitropoliţii, s-au implicat direct nu numai în viaţa religioasă, ci şi în aceea culturală, chiar politică, ceea ce i-a făcut să devină personalităţi emblematice, a căror memorie s-a concretizat, în ceea ce priveşte Bucureştii, nu numai în ctitorii, ci şi prin atribuirea numelui lor unor stăzi ale oraşului.

În Bucureşti se află opt străzi care poartă numele unor înalţi ierarhi ai Bisericii ortodoxe din Ţările Române - Antim Ivireanu, Dosoftei, Filaret, Grigore, Iosif, Nifon, Varlaam, Veniamin Costache. După cum se vede, aceştia au "păstorit" nu numai în Ţara Românească, ci şi în Moldova. Acestor mitropliţi ai Ţărilor Române li se adaugă în nomenclatorul străzilor Bucureştilor şi Andrei Şaguna, mitropolit ortodox al Transilvaniei.

Odată cu dobândirea autocefaliei, în 1872, acest rol a revenit patriarhilor.

Vom prezenta, în continuare, câteva "medalioane" ale mitropoliţilor al căror nume îl poartă străzi din Bucureşti.

Mitropolitul Antim Ivireanu

Există în viaţa bisericească şi culturală românească o serie de personalităţi de origine străină care au avut un rol deosebit în aceste domenii, câştigându-şi un deosebit prestigiu.

Este cazul lui Antim Ivireanul (1650-1716), născut în Iviria (Georgia), care, după ce este eliberat din robia turcească, vine la Constantinopol, îşi desăvârşeşete educaţia şi se călugăreşte. Prin 1689-1690, este adus de Constantin Brâncoveanu în Ţara Românească. Aici, nu numai că s-a integrat în viaţa culturală, dar a şi devenit una din cele mai importante personalităţi religioase şi spirituale: autor, traducător, tipograf, gravor, teolog, episcop. Ca o recunoaştere a acestor merite, la 28 ianuarie1708 a fost ales mitropolit al Ungrovlahiei. Înfiinţează la Râm