- Editorial - nr. 238 / 7 Decembrie, 2012 Citind cartea doamnei Milandolina Beatrice Dobozi - "Biserica si Scoala romaneasca pe Valea Muresului Superior (secolul al XIX-lea)”, o istorie a celor doua biserici surori din zona cuprinsa intre Targu-Mures si Toplita, intr-adevar – cum se exprima autoarea – parcurgem "un fel de Ardeal in miniatura”, prezente fiind aici "toate nationalitatile vremii: romani, maghiari, sasi, tigani, evrei”. Parcurgem zona, insotiti de truda enorma si cu atata folos a doamnei Dobozi cuprinsa in aceasta carte, cu gandul la acea vreme in care preotul si dascalul, biserica si scoala reprezentau – fenomen surprins si de marele istoric Nicolae Iorga in "Sate si preoti” – acele elemente definitorii ale societatii romanesti din Transilvania. Timpurile in care, "de la botez la mormant”, Biserica neamului a patronat, in decursul vremii, "momentele importante ale vietii individuale si comunitare din satele zonei superioare a Vaii Muresului.” Fila dupa fila intorcand, descoperi documente-comori intr-o succesiune coplesitoare prin diversitatea informatiilor, cu limbajul si mesajul lor dainuitor prin timp. Nu sunt contabil, ci jurnalist si poet, dar o simpla curiozitate, omeneasca si intelectuala, m-a determinat, tocmai pentru a justifica o afirmatie, sa numar trimiterile notelor din subsoluri la bogata bibliografie folosita. Rezultatul este uluitor: 2.998! Potrivit, folositor si cel mai adecvat este aici cuvantul uluitor! De ce am recurs la acest subterfugiu tocmai aici, in cazul acestei monumentale carti a istoriei Bisericii si Scolii acestor meleaguri romanesti? O spune chiar autoarea: "Istoriografia noastra nu a acordat atentie acestei zone.” Deci, enorma truda, aureolata cu acest rezultat de exceptie, constituie "o recuperare si scriere a istoriei Bisericii si Scolii romanesti din imprejurimile Reghinului”, si ca indemn, prin timp, al protopopului G