Satul Znamenka, regiunea Samara, Rusia. În faţa micuţei capele din lemn, sub icoana din care priveşte blând Sfântul Nicolae, stau îngenuncheaţi zeci de credincioşi.
Cu capetele plecate, se roagă în tăcere. Preotul Serghii Elceninov tocmai a slujit Sfânta Liturghie şi a sfinţit apa ce se scurge molcom din zidul de piatră, dar oamenii parcă nu se încumetă să-şi ridice de la pământ trupurile chircite de boli, chinuite de păcate. Nădejdea şi credinţa i-au strâns aici, laolaltă, de Sărbătoarea Sfântului Nicolae, ocrotitorul neajutoraţilor, copiilor, săracilor şi al celor aflaţi în suferinţe.
Din mulţime se ridică un bărbat robust, cu umeri laţi. Cu paşi măsuraţi, dar hotărâţi, se îndreaptă către icoana Sfântului Nicolae, ce parcă veghează deasupra izvorului. Se închină de trei ori şi se apleacă deasupra apei, sorbind câţiva picuri adunaţi în căuşul palmei. "Sfinte Nicolae, ajută-mă!”, şopteşte cu voce tremurândă, pătruns de evlavie. În urma lui, oamenii se înşiruie tăcuţi, smeriţi, aşteptând să le vină rândul la apa cea tămăduitoare.
Izvorul "Făcătorului de minuni”
Izvorul Sfântului Nicolae, aflat în apropierea vechiului sat rusesc Znamenka, situat la poalele munţilor Jiguli, din regiunea Samara, este unul dintre cele mai venerate şi mai vizitate locuri de pelerinaj din Rusia. Aici, în 1870, sub ape, în izvorul ce curge de sub munte, a apărut icoana Sfântului Nicolae de Mira. Se spune că ea a fost găsită de o femeie ce venise cu vacile la adăpat pe malul pârâului. Deodată, ea zări în adâncul apei chipul blajin al Sfântului Nicolae. Se închină speriată, crezând că duhul necuratului o ispiteşte. Dar privind mai atent, îşi dădu seama că nu e nicio nălucire: pe fundul apei se vedea clar o icoană. Se aplecă şi, cu mâinile tremurânde, o scoase din apă. O şterse cu sfială, o înveli cu broboada de pe cap şi, strângând-o la p
