In urma cu cateva zile, am luat legatura cu directorii a doua scoli din Galati - una aflata intr-un cartier asa-zis dificil, fiind vorba de periferie, cealalta din centru, considerata o scoala favorizata.

Le-am explicat ca sunt implicata intr-o campanie legata de violenta verbala (si nu numai) la copii si tineri si ca doresc sa discut cu elevii, profesorii sau parintii dispusi sa-mi prezinte astfel de probleme. Am precizat ca elevii pot fi anuntati, chiar cu riscul de a descoperi unele adevaruri "camuflate".

Violenta in scoli - cazuri reale si solutii concrete pentru parinti si copii

Cunosteam cate ceva despre fiecare din cele doua institutii de invatamant, despre comunitatile din care provine populatia lor scolara, despre unii profesori care predau acolo. Cu toate acestea, ma gandeam si la diferite surprize de care, poate, as avea parte, devenind un fel de martor al unui "eveniment", desigur nedorit de nimeni.

Fata plina de cosuri, "buboasa"

Patrund in incinta unei scoli gimnaziale dintr-un cartier aflat in apropierea soselei de centura din Galati. Elevul de serviciu imi deschide politicos usa, fara sa salute.

- Buna dimineata!

Neintelegand ca trebuia s-o faca el mai intai, se aseza pe scaun, grabit sa-mi scrie numele in caietul de "primiri-iesiri".

- E pauza mare?

- Da. Dumneavoastra sunteti mama unui copil de la noi din scoala? Trebuie sa notez in caiet.

- Nu. Am venit sa stau de vorba cu voi, sa va intreb daca aveti exemple de colegi sau chiar profesori care va agreseaza, atat prin vorbe, cat si prin fapte.

M-a privit mirat si a dat din cap in semn de negatie, ca sa pricep ca la scoala lor toti sunt cuminti, nu injura, nimeni nu se bate.

Violenta verbala la varsta scolara - solutii pentru parinti si copii

Nu sfa