Cele mai puternice cutremure din lume se produc în zonele de subducţie (unde plăcile tectonice alunecă unele sub altele - n.r.) care se intersectează cu zone de fracturi oceanice, un fel de „răni” uriaşe pe fundul oceanului (colorate cu roşu şi albastru pe harta de mai jos), susţine un grup de cercetători de la Universitatea din Sydney, Australia, informează ScienceDaily.
Cercetătorii au descoperit că 87% dintre cele mai puternice 15 cutremure (cu o magnitudine de 8,6 sau mai mare) şi 50% dintre următoarele 50 de cutremure puternice (cu o magnitudine de 8,4 sau mai mare), din acest secol, sunt asociate cu astfel regiuni în care se intersectează zone de fractură oceanică şi zone de subducţie, a explicat Dietmar Muller, cercetătorul care a condus studiul.
Între acestea se numără şi seismele distrugătoare din 2011 din Tohoku-Oki (Japonia) şi cel din 2004 din Sumatra.
În studiul lor, publicat pe 5 decembrie în jurnalul "Solid Earth" al European Geosciences Union (EGU), cercetătorii au luat în calcul aproximativ 1.500 de cutremure produse după 1900.
Rezultatele obţinute ar putea îmbunătăţi hărţile zonelor cu risc seismic ridicat. De pildă, zona unde s-a produs cutremurul cu magnitudinea 9 care a devastat Japonia în martie 2011 nu era semnalată pe aceste hărţi ca prezentând un risc seismic major, a mai adăugat Muller.
Cele mai puternice cutremure din lume se produc în zonele de subducţie (unde plăcile tectonice alunecă unele sub altele - n.r.) care se intersectează cu zone de fracturi oceanice, un fel de „răni” uriaşe pe fundul oceanului (colorate cu roşu şi albastru pe harta de mai jos), susţine un grup de cercetători de la Universitatea din Sydney, Australia, informează ScienceDaily.
Cercetătorii au descoperit că 87% dintre ce
